O mie si una de nopti si zile – Naghib Mahfuz

10011

O carte ca un vis. Seherezada si-a terminat de spus povestile, este salvata de la moarte si devine sotia lui Sahriyar, nemilosul sultan. Romanul incepe din prima dimineata dupa incheierea povestilor magice ale Seherezadei, momentul in care lumea povestilor trece in realitate: ingerul mortii umbla printre oameni, ifritii sunt eliberati si le joaca credinciosilor feste, iar mintile oamenilor se pierd odata cu venirea ispitelor. Frumusetea apare uneori ca fiind leaganul bunatatii, alteori ca unealta a raului, iar uratul este legat de nebunie dar si de desfrau. Pacatele sunt imbracate in haina greselii, dar tocmai din pacate constientizate vine umilinta.

O satira la adresa societatii egiptene contemporane, O mie si una de nopti si zile aduce in discutie magia-pe care oamenii o constientizeaza sau nu, puterea politica-de care majoritatea abuzeaza, pacatele- pe care toti le avem dar nu vrem sa recunoastem, dar si iubirea-uneori pura, iubire ajutata sa se implineasca, dar si iubirea pacatoasa, pasiunea care arde, desfraul.

Am citit aceasta carte nestiind exact la ce sa ma astept. Anul trecut am citit celalalt roman al lui Mahfuz, aparut tot la Humanitas, Akhenaton, cel ce salasluieste in adevar. Aici sa zic ca aveam o idee, vaga,intr-adevar, dar totusi nu departe de adevar. O mie si una de nopti si zile m-a surprins prin prospetime, desi citind, simti parca mirosul aromat al fumului din narghilea.

Recomand cu caldura aceasta carte tuturor iubitorilor de carte araba, tuturor celor care mai cred in povesti cu duhuri si printese, dar si celor care ar vrea sa citeasca o carte sobra, care musteste de intelepciune. Lectura placuta!

 Naghib Mahfuz – O mie si una de nopti si zile, Humanitas, 2008

Anunțuri

Paula – Isabel Allende

asimagesPovestea tesuta in romanul „Paula” impresioneaza pana la lacrimi prin tragicul subiectului si paleta impresionanta de sentimente ce alcatuiesc sufletul unei femei.

In 1991, Paula, fiica Isabelei Allende, diagnosticata cu porfirie, are un acces grav si intra in coma. Pana in 1992, cand organismul ei inceteaza sa lupte cu boala, este tintuita la pat inconstienta. Paula este in acelasi timp o cronica a celei mai cutremuratoare experiente pe care o poate traversa o mama si o poveste personala depanata la capatul bolnavei. Nu Isabel Allende-scriitoarea este autoarea acestei carti coplesitoare, ci Isabel Allende- mama, o femeie indurerata care, veghindu-si mai bine de un an fiica grav bolnava, isi asterne pe hartie povestea vietii, pentru ca Paula nu o poate auzi si cu speranta ca fiica va citi aceasta „scrisoare” intr-o zi.

O poveste pe masura romanelor sale: a fost inconjurata de cele mai fascinante personaje pe care le-ar putea inventa un scriitor, iar viata ei a depasit cele mai nebunesti fictiuni. Isabel a copilarit in Chile, anii adolescentei i-a petrecut in Orientul Apropiat, a revenit in Chile unde se indragosteste, se casatoreste, are o cariera in jurnalism. Dictatura lui Pinochet o sileste sa aleaga exilul pentru singuranata ei si a familiei, emigrand in Venezuela. Valurile vietii ei tumultoase se linistesc in California unde traieste o noua dragoste.

Paula devine astfel portretul emotionant al unei femei sensibile si puternice, care isi sublimeaza suferinta si iubirea prin forta magica a fictiunii.

‘Cea mai emotionanta, cea mai personala si mai intima dintre cartile pe care le-a publicat Allende pana in prezent.’ (La Tarde)

‘Numai o scriitoare cu talentul lui Isabel Allende putea sa transforme aceasta tragedie intr-o explorare a tuturortrairilor omenesti.’ (Publishers Weekly)