Concursul Humanitas in licee

Concursul Humanitas in licee
un concurs de cultura generala
1 octombrie 2011 – 1 iunie 2012
22 de licee din 10 orase
Sambata, 1 octombrie, la ora 10.00, va avea loc prima etapa a concursului Humanitas in licee, un concurs de cultura generala. Concursul are o bibliografie Humanitas, se va derula pe durata acestui an scolar si va avea cinci etape: Secolul 19, Darwinismul, Grecia antica, Nasterea universului si Istoria romanilor. Toate cele 22 de licee inscrise in concurs vor participa la primele patru etape, urmand ca in finala sa se califice doua licee, cele care vor fi acumulat cele mai mari punctaje.
Concursul se va desfasura cu public, fiecare liceu avand, prin rotatie, rolul de gazda.
Echipele, formate din cate trei elevi, vor primi cate 12 intrebari din tema etapei, si, pe tot parcursul concursului cate o intrebare de limba romana si de bune maniere.

Pentru prima etapa, Secolul 19, intrebarile au fost concepute de scriitoarea Ioana Parvulescu.

Descoperiti singuri cat de frumoase sunt intrebarile doamnei Parvulescu: alegeti-va unul dintre cele 11 concursuri; puteti asista, alaturi de public, la oricare dintre ele.

Speram ca prin acest concurs sa-i ajutam pe elevi sa integreze cunostintele dobandite la scoala intr-o poveste cu sens, sa descopere placerea lecturii si bucuria cunoasterii.

Le multumim directorilor liceelor, profesorilor coordonatori, elevilor inscrisi in concurs si librarilor pentru ca au facut posibil acest proiect si le uram tuturor mult succes.

ALBA-IULIA
Colegiul National „Horia, Closca si Crisan”, coordonator Mioara Cerbu, gazda primei etape
Colegiul Economic „D.P. Martian”, coordonator Adina Ghiusan
moderator Klara Baies, librar, Libraria Humanitas, Alba-Iulia

BRASOV
Colegiul National „Dr. Ioan Mesota”, coordonator Ion Dumitrascu, gazda primei etape
Colegiul National „Andrei Saguna”, coordonator Stefania Ciobanu
moderator Florin Ifrim, librar, Libraria OKIAN, Brasov

CLUJ
Liceul Teoretic „Nicolae Balcescu”, coordonator Nicolae Berindeiu, gazda primei etape
Colegiul National „Emil Racovita”, coordonator Monica Columban
moderator Stefania Ionel, librari, Libraria Humanitas Nicolae Steinhardt, Cluj

GALATI
Colegiul National „Costache Negri”, coordonator Cristina Ciobanu, gazda primei etape
Colegiul National „Vasile Alecsandri”, coordonator Daniela Nistor
moderator Jeni Ciubotaru, librar, Libraria Humanitas, Galati

ORADEA
Colegiul National „Mihai Eminescu”, coordonatori Sorina Duica si Adela Porge, gazda primei etape
Colegiul National „Emanuil Gojdu”, coordonatori Liliana Sonea si Ciprian Sonea
moderator Bogdan Orsolya, librar, Libraria Humanitas Mircea Eiade, Oradea

PIATRA NEAMT
Colegiul National „Calistrat Hogas”, coordonator Cristina Niculaies, gazda primei etape
Colegiul National „Petru Rares”, coordonator Lucian Strochi
moderator Dragos Vatra, librar, Libraria Humanitas, Piatra Neamt

PLOIESTI
Colegiul National „I.L. Caragiale”, coordonator Violeta Mihai, gazda primei etape
Colegiul National „Mihai Viteazul”, coordonator Dan Gulea
moderator Ruxandra Ungureanu, librar, Libraria Humanitas Ploiesti

RAMNICU VALCEA
Colegiul National „Mircea cel Batran”, coordonator Geanina Oprea, gazda primei etape
Colegiul National „Alexandru Lahovari”, coordonator Amalia Istrate
moderator Elena Isabelle Teodorescu, librar, Libraria Humanitas Virgil Ierunca Ramnicu Valcea

SIBIU
Colegiul National „Octavian Goga”, coordonatori Lidia Pirca si Andra Tischer, gazda primei etape
Colegiul National „Gheorghe Lazar”, coordonator Dorin Bunau
moderator Marian Coman, librar, Libraria Humanitas Constantin Noica Sibiu

BUCURESTI Colegiul National „Spiru Haret”, coordonator Ioana Dumitru, gazda primei etape
Colegiul National „Grigore Moisil”, profesor coordonator Ioana Triculescu
moderator Razvan Purcarea, librar, Libraria Humanitas Kretzulescu
si
Colegiul National „I.L.Caragiale”, coordonator Mioara Coltea, gazda primei etape
Colegiul National „George Cosbuc”, coordonatori Anemaria Cîrlan si Alina Motea
moderator Madalina Bucsa, editura Humanitas Fiction

CONCURS: „O CARTE PE săptăMÂNĂ” 9

CONCURS Librăriile Humanitas

Trebuie doar să răspundeți la întrebarea: În ce an a câştigat Mario Vargas Llosa premiul Nobel pentru Literatură?, să trimiteți datele de contact (nr. de telefon) și puteți câștiga volumul „Paradisul de după colţ” .

Prin tragere la sorți, câștigătorul va fi desemnat de Librăria Humanitas și premiat cu un exemplar din volumul „Paradisul de după colţ” de Mario Vargas Llosa.

Trimite răspunsul și datele de contact până vineri, 22 iulie, inclusiv, la adresa ploiesti@humanitas.ro , iar câştigătorul va fi contactat pe mail.
Mult succes!

Paradisul de după colţ de Mario Vargas Llosa

Unde ar fi de găsit Paradisul? Într-o societate egalitară care trebuie edificată sau într-un efort de întoarcere la valorile lumii primitive?
Două vieţi: Flora Tristán, care se dă de ceasul morţii în lupta ei pentru drepturile femeii şi muncitorilor, şi Paul Gauguin, cel care îşi descoperă pasiunea pentru pictură şi lasă baltă existenţa burgheză ca să trăiască în Tahiti, unde caută o lume încă necontaminată de convenţiile occidentale.
Două concepţii despre sex: cea a Florei, care vede în el doar un instrument de dominare masculină şi alunecă ocazional într-o experienţă lesbiană, şi cea a lui Gauguin, care îl simte ca pe o forţă vitală esenţială, o dată chiar la nivel homosexual, de vreme ce ajută la expansiunea creativităţii sale.
Ce au în comun aceste două vieţi opuse, dincolo de relaţia de familie – Flora fiind bunica pe linie maternă a lui Gauguin? În Paradisul de după colţ, Mario Vargas Llosa ilustrează prin două cronici paralele lumea utopiilor din secolul XIX, relatând amănunţit aspiraţia paradiziacă a celor doi eroi şi decăderea lor, inevitabilă când o idee ajunge să fie aplicată mecanic.

MARIO VARGAS LLOSA s-a născut în 1936 la Arequipa, în Peru, şi a copilărit în Bolivia împreună cu mama şi bunicii materni, închipuindu-şi că tatăl lui murise şi că fusese un erou. În realitate, la cinci luni după căsă-torie, acesta îşi părăsise soţia însărcinată şi avea să-şi revadă fiul abia zece ani mai târziu, când Mario se va întoarce în Peru. Între 1950 şi 1952 urmează cursurile unei şcoli militare din Lima – experienţă descrisă în primul roman, Oraşul şi câinii. În 1955 se căsătoreşte cu o mătuşă, Julia Urquidi, provocând un mare scandal în familie, şi divorţează de ea în 1964, pentru ca, un an mai târziu, să se însoare cu verişoara lui, Patricia. Între timp, lucrase în Franţa ca profesor de spaniolă şi jurnalist. După o tinereţe în care se apropiase de comunism, ia distanţă faţă de Fidel Castro, ba chiar îl acuză pe Gabriel García Márquez, odinioară prieten, de servilism. Călătoreşte, predă la universităţi din America şi Europa, devine scriitor celebru prin forţa epică, luciditatea şi ironia sa. În anul 2010, Academia Suedeză i-a acordat lui Mario Vargas Llosa Premiul Nobel pentru literatură.

La Editura Humanitas au apărut: Oraşul şi câinii (1992), Povestaşul (1992), Mătuşa Julia şi condeierul (2000), Cine l-a ucis pe Palomino Molero? (2003), Elogiu mamei vitrege (2003), Scrisori către un tânăr romancier (2003), Paradisul de după colţ (2004), Adevărul minciunilor (2005), Lituma în Anzi (2005), Peştele în apă (2005), Tentaţia imposibilului (2005), Caietele lui don Rigoberto (2006), Casa Verde (2006), Chipuri ale răului în lumea de astăzi. Mario Vargas Llosa în dialog cu Gabriel Liiceanu (2006), Rătăcirile fetei nesăbuite (2007), Pantaleón şi vizitatoarele (2008), Băieţii şi alte povestiri (2009).

CONCURS: „O CARTE PE săptăMÂNĂ”8

CONCURS Librăriile Humanitas si www.stiriprahova.ro

Trebuie doar să răspundeți la întrebarea: Cum se numește primul roman scris de Kate Morton?, să trimiteți datele de contact (nr. de telefon) și puteți câștiga volumul „Grădina uitată” de Kate Morton.

Prin tragere la sorți, câștigătorul va fi desemnat de Librăria Humanitas și premiat cu un exemplar din volumul „Grădina uitată” de Kate Morton.

Trimite răspunsul și datele de contact până vineri, 15 iulie, inclusiv, la adresa ploiesti@humanitas.ro , iar câştigătorul va fi contactat pe mail.
Mult succes!

 

Kate Morton
Grădina uitată

Humanitas Fiction, Colecţia Raftul Denisei
Traducere din engleză de Sînziana Dragoş

În ajunul Primului Război Mondial, o fetiţă e găsită la bordul unui vas a cărui destinaţie este Australia. O femeie misterioasă, supranumită Autoarea, ar fi trebuit să o aibă în grijă, dar aceasta a dispărut fără urmă.
În noaptea în care împlineşte douăzeci şi unu de ani, Nell O Connor află un secret care îi va schimba definitiv viaţa. Peste câteva zeci de ani, ea porneşte în căutarea adevăratei sale identităţi, într-o călătorie care are drept punct final un conac ciudat, despre care se crede că ar fi bântuit, Blackhurst, cândva proprietatea familiei aristocrate Mountrachet.
La moartea lui Nell, nepoata ei, Cassandra, intră în posesia unei moşteniri neaşteptate. Conacul Blackhurst şi grădina sa uitată încep să dezvăluie treptat din secretele familiei Mountrachet, dând la iveală legătura dintre cele trei femei, aparţinând unor generaţii diferite, ale căror destine excepţionale se continuă unul pe celălalt.
Kate Morton s-a născut în 1976, în Australia. A studiat arta dramatică la Trinity College din Londra, pentru ca mai târziu să frecventeze Royal Academy of Dramatic Arts din capitala Marii Britanii. Dar nu dramaturgia avea să îi aducă celebritatea, ci scrisul. S-a înscris la University of Queensland. Primul său roman, Casa de la Riverton (The House of Riverton; Humanitas Fiction, 2009), a fost publicat în Australia în 2006 cu titlul The Shifting Fog, iar un an mai târziu, cu noul titlu, în Marea Britanie şi Statele Unite, fiind tradus ulterior în peste treizeci de ţări. A fost desemnat de Sunday Times drept cea mai bine vândută carte a anului 2007 în Marea Britanie şi de New York Times drept cea mai bine vândută carte a anului 2008 în Statele Unite ale Americii. În 2010, vede lumina tiparului cel de-al treilea roman al lui Kate Morton, The Distant Hours.

CONCURS: „O CARTE PE săptăMÂNĂ” 7

CONCURS Librăriile Humanitas si www.stiriprahova.ro

Trebuie doar să numiți alte trei cărți scrise de Eric-Emmanuel Schmitt, să trimiteți datele de contact și puteți câștiga volumul „Cea mai frumoasă carte din lume” de Eric-Emmanuel Schmitt.

Prin tragere la sorți, câștigătorul va fi desemnat de Librăria Humanitas și premiat cu un exemplar din volumul „Cea mai frumoasă carte din lume” de Eric-Emmanuel Schmitt.

Trimite răspunsul și datele de contact până vineri, 8 iulie, inclusiv, la adresa ploiesti@humanitas.ro , iar câştigătorul va fi contactat pe mail.
Mult succes!

Humanitas Fiction, Serie de autor

Opt poveşti de iubire, opt femei surprinse în căutarea pasionată a fericirii.
Povestirea Odette Toulemonde din volumul de faţă a fost ecra-nizată în 2006 de către autor, avându-i în rolurile principale pe Catherine Frot, Albert Dupontel şi Jacques Weber.

„Cea mai frumoasă carte din lume… are graţia şi forţa vizuală ale marilor texte literare.“- Lire
„Fiecare dintre povestirile acestui volum pune în lumină, cu un lirism de o prospeţime unică, o ipostază a sufletului feminin.“- L’Express
„Schmitt e un povestitor înnăscut, care are harul de a depăna istorii aparent simple, ce conţin însă o adevărată filozofie de viaţă.“- La Libre Belgique
„Aceste superbe povestiri ne amintesc de Maupassant prin linia narativă, finalurile neaşteptate, umorul sarcastic şi pătrunderea psihologică.“- Kirkus Review

De la vânzătoarea modestă pasionată de literatură la miliardara arogantă cu trecut misterios, de la soţia dezamăgită care descoperă că soţul ei duce o viaţă dublă la amanta sacrificată pentru binele familiei bărbatului iubit, de la deţinuta politică la prinţesa nonconformistă ce străbate desculţă străduţele unei cetăţi medievale mediteraneene, în cele opt povestiri din acest volum chipurile dragostei se schimbă, deşi nevoia de fericire rămâne întotdeauna aceeaşi.
Balthazar Balsan pare să fi obţinut totul de la viaţă: succesul literar, o soţie frumoasă şi un fiu exemplar, o existenţă lipsită de griji într-un apartament luxos din centrul Oraşului Luminilor. Cu toate acestea, scriitorul suferă. Lui Odette Toulemonde norocul nu i-a surâs. Bărbatul vieţii ei, Antoine, a murit de ani buni. Şi totuşi, în micuţul ei apartament din Namur, alături de fiul şi fiica ei, Odette este mereu cu zâmbetul pe buze. Când întâmplarea îi va aduce faţă în faţă, Balthazar va afla care este secretul preţios al acestei femei.
Unul dintre cei mai populari şi îndrăgiţi scriitori europeni, Eric-Emmanuel Schmitt îşi încântă cititorii cu stilul său strălucit, plin de spirit, şi cu poveştile lui de iubire care dezvăluie natura magică a întâmplărilor de fiecare zi.

Eric-Emmanuel Schmitt s-a născut pe 28 martie 1960 la Lyon. În 1983 absolvă cursurile prestigioasei École Normale Supérieure cu o diplomă în filozofie. Trei ani mai târziu obţine titlul de doctor în filozofie. Debutează în 1991 cu o piesă de teatru, Noaptea la Valognes. Îi urmează Vizitatorul, care îi aduce consacrarea şi pentru care este distins cu trei premii Molière, Variaţiuni enigmatice, Libertinul etc. În 1994 îi apare primul roman, Secta Egoiştilor, dar scrie în continuare piese de teatru care fac săli pline în Franţa şi în străinătate. În 2001 este recompensat de Academia Franceză cu Grand Prix du Théâtre pentru întreaga activitate. De acelaşi succes răsunător se bucură şi romanele sale Evanghelia după Pilat (2000), Partea celuilalt (2001), Pe când eram o operă de artă (2002), precum şi eseul Viaţa mea cu Mozart (2005). Volumele care alcătuiesc Ciclul invizibilului – Milarepa (1997), Domnul Ibrahim şi florile din Coran (2001), Oscar şi Tanti Roz (2002) şi Copilul lui Noe (2004)– s-au aflat luni întregi pe listele de bestselleruri din numeroase ţări.
Eric-Emmanuel Schmitt este autorul a două volume de nuvele şi povestiri, Cea mai frumoasă carte din lume şi alte povestiri (2006) şi Visătoarea din Ostende (2007). În 2010 publică Concert în memoria unui înger, distins cu Premiul Goncourt pentru nuvelă. Cel mai recent roman al său se intitulează Ulysse from Bagdad (2008) şi surprinde aventurile unui imigrant ilegal din Irak. Lui Eric-Emmanuel Schmitt i s-au decernat peste douăzeci de premii şi distincţii literare, iar în 2000 a primit titlul de Chevalier des Arts et des Lettres. În seria de autor „Eric-Emmanuel Schmitt“ au apărut Milarepa, Domnul Ibrahim şi florile din Coran, Oscar şi Tanti Roz, Copilul lui Noe, Viaţa mea cu Mozart, Secta Egoiştilor şi Evanghelia după Pilat.

CONCURS: “O CARTE PE săptăMÂNĂ” 6

  CONCURS Librăriile Humanitas si http://www.stiriprahova.ro

Trebuie doar să numiți patru (4) autori români interbelici, să trimiteți datele de contact și puteți câștiga volumul „Călătorie în România interbelică” de Sir Sacheverell Sitwell.

Prin tragere la sorți, câștigătorul va fi desemnat de Librăria Humanitas și premiat cu un exemplar din volumul „Călătorie în România interbelică” de Sir Sacheverell Sitwell.

Trimite răspunsul și datele de contact până vineri, 1 iulie, inclusiv, la adresa ploiesti@humanitas.ro , iar câştigătorul va fi contactat pe mail.
Mult succes!

În 1937, scriitorul britanic Sacheverell Sitwell a fost invitat de familia de vechi boieri Callimachi să ne viziteze ţara. Rod al unui aranjament privat, călătoria unui cetăţean britanic atât de cultivat şi de pătrunzător s-a dovedit mai fructuoasă decât orice acţiune de propagandă culturală pusă la cale de vreun minister de resort. Peste nici un an, Sitwell a publicat la Londra volumul Roumanian Journey, splendid tipărit şi legat, îmbogăţit cu fotografii în alb-negru de o frumuseţe extraordinară, pe care ediţia de faţă le recuperează în bună parte. Cartea lui Sacheverell Sitwell este un document complex şi emoţionant despre România interbelică, aşa cum apare ea unui călător străin, şi nu cum suntem prea adesea tentaţi să o supraidealizăm dintr-o perspectivă prea românocentristă. Este o Românie aflată, la acea vreme, la cea mai mare întindere teritorială şi, în consecinţă, la cea mai diversă înfăţişare culturală şi etnografică, un regat prosper şi tolerant, deopotrivă modern şi tradiţional, în care toţi locuitorii săi trăiesc în linişte şi pace. Şi totuşi interesul documentar al acestei cărţi aproape că este pus în umbră de emoţia sfâşietoare de a descoperi, prin ochii unui călător străin, un paradis pierdut pentru totdeauna.

CONCURS: „O CARTE PE săptăMÂNĂ”5

CONCURS Librăriile Humanitas si www.stiriprahova.ro

Răspundeţi la întrebarea:
„Puteți numi trei cărți publicate de Ioana Pârvulescu?”

Prin tragere la sorți, câștigătorul va fi desemnat de Librăria Humanitas și premiat cu un exemplar din volumul „Lumea ca ziar. Caragiale: a patra putere”, de Ioana Pârvulescu.

Trimite răspunsul și datele de contact până vineri, 24 iunie, inclusiv, la adresa ploiesti@humanitas.ro , iar câştigătorul va fi contactat pe mail.
Mult succes!

 

Caragiale a înţeles de tânăr că ziarul are două feţe, ca orice obiect al progresului, ca dinamita, de pildă. Dacă faţa bună e importantă, taie drumuri noi, ajută la aerisirea locurilor stătute, te apără şi dezvăluie minciuna, cea rea, la rândul ei, e departe de a fi neglijabilă.
Ce „scrie la gazetă“ devine mai adevărat decât adevărul.
Personajele cărţii sunt Presa şi Caragiale. Între cei doi eroi ia naştere o poveste pe care jurnaliştii timpului, mari iubitori de adjective, ar fi numit-o, poate, palpitantă.
La sfârşitul unui drum – ilustrat cu zeci de fotografii – prin ziarele apărute între 1873 şi 1911, cât a durat experienţa de gazetar a lui Caragiale, se naşte o teorie nouă, surprinzător de simplă, cu privire la arta lui poetică.

CONCURS: „O CARTE PE săptăMÂNĂ” 4

CONCURS Librăriile Humanitas si www.stiriprahova.ro

Răspundeţi la întrebarea:
“Care este adresa Librăriei Humanitas Ploiești?”

Prin tragere la sorți, câștigătorul va fi desemnat de Librăria Humanitas și premiat cu un exemplar din volumul „Cateva sfarsituri de lume” , de Adrian Georgescu.

Trimite răspunsul până vineri, 17 iunie, inclusiv, la adresa ploiesti@humanitas.ro , iar câştigătorul va fi contactat pe mail.
Mult succes!

Adrian Georgescu, „Cateva sfârşituri de lume

„Autorul e atins în asemenea măsură de paranoia, încât şi-a scris singur şi cronicile de pe copertă.“ (Igor Kravciuk, personaj)

„Roman de aventuri cu microbi, decedaţi, catatonici şi maşini de spălat. Ce vreţi mai dinamic de atât?“ (Dmitri Kuzneţov, scriitor rus)

„Ce plictiseală! Mai degrabă aş citi Pagini Aurii din Tokyo, ediţia 1986, pe întuneric.“ (Joe Pensacola, Chicago Jobs)

„Vând urgent Volkswagen Golf alb, benzină, 125 cai-putere, geamuri fumurii, oglinzi electrice, faruri cu xenon.“ (anunţ dintr-un ziar italian)

„Nu e de mirare că apar atâtea muşte. Cartea e de…“ (New York Chronicle)

Previous Older Entries